Dermatita atopică şi scutecele textile

În zilele noastre până la 10% (după alţi specialişti chiar până la 50%) dintre bebeluşi suferă de dermatită atopică. Cercetătorii încă studiază cauzele exacte ale apariției D.A. În aceste condiţii este necesar ca mămicile să se informeze corect pentru a şti ce măsuri să aplice, din multele recomandări.

Ce este dermatita atopică

Dermatita atopică este o afecţiune de tip alergic, ce se manifestă prin inflamaţii la nivelul pielii, cu senzaţie de mâncărime, principalul pericol fiind suprainfectarea rănilor. Dermatita atopică este o boala cu evoluţie cronică şi uneori imprevizibilă, marcată în mod tipic de acutizări ce se pot produce în ciuda unor îngrijiri optime. Majoritatea cazurilor de dermatită atopică cunosc o ameliorare sau chiar dispariţie la varsta adultă. D.A. nu este contagioasă! Nu există riscul de a te molipsi sau de a răspândi boala.

Simptome

Boala debutează frecvent în jurul vârstei de 3 luni și se manifestă adesea ca o iritație ce apare subit și provoacă uscăciunea pielii, prezentând scuame și mâncărimi. Apar pete roșii și aspre pe corp, la încheieturi (pliurile pielii), pe scalp și pe față (obraji). Bebelușul poate avea tulburări de somn și, în unele cazuri, se pot dezvolta infecții ale pielii în urma scărpinatului excesiv. Bebelușii prezintă rareori simptomele dermatitei atopice în zona scutecului! Prin urmare a nu se confunda cu dermatita de scutec care are o cu totul altă simptomatologie şi cauze diferite.

Cauzele dermatitei atopice

Dintre factorii ce pot declanşa dermatita atopică, cei mai frecvenţi sunt cei:

  • alimentari – lapte de vacă, ouă, alune, arahide, soia, grâu, peşte, fructe de mare
  • aeroalergeni – acarienii din praful de casă
  • agenţi infecţioşi – Staphylococcus aureus, Pytirosporum ovale
  • factori de contact – agenţi de curăţare ce conţin alcool, substanţe care usucă pielea (astringente), parfumuri, detergenţi şi săpunuri dure
  • îmbrăcăminte strâmtă şi abrazivă din lână sau materiale sintetice
  • factori fizici – temperaturi extreme
  • stressul emotional

Tratamentul dermatitei atopice

Tratamentul dermatitei atopice presupune evitarea factorilor declanşatori ai leziunilor, controlarea pruritului (mâncărimii), suprimarea inflamaţiei şi refacerea barierei cutanate. Se recomandă:

  • temperatură constantă şi umiditate potrivită în spaţiile de locuit
  • haine din materiale absorbante şi neiritante (ideal din bumbac), spălarea lor cu detergenţi antialergici, neparfumaţi, clătire abundentă şi evitarea materialelor sintetice şi a lânii
  • mediu nestresant, relaxant, vacanţe în zone cu climă caldă şi uscată (la mare)
  • evitarea spălării excesive a pielii şi menţinerea acesteia hidratată şi emoliată (folosirea de săpunuri blânde, uleiuri de baie, aplicarea de emoliente după baie).

Scutecele textile şi dermatita atopică

După cum se vede, cauzele acestei afecţiuni sunt adesea necunoscute sau neidentificate. Ca metodă de precauţie este bine să se evite posibilii factori declanşatori externi (alergeni), aceştia putând fi practic orice, de la fumul de ţigară, poluarea urbană, praful de cameră, alimente (chiar şi consumate de mama care alăptează bebeluşul), substanţe chimice din detergenţi şi parfumuri, până la materiale textile cu care pielea vine în contact.

Dar la fel de bine pot fi şi cauze ereditare. Ambii mei copii au avut dermatită atopică. Simptomele au dispărut înaintea vârstei de 2 ani. La primul copil nici nu am ştiut ce anume i-a declanşat boala, la al doilea am identificat lactatele de vacă. La amândoi am folosit scutece textile cu succes şi fără probleme.

Medicii vor dori să excludă absolut orice care are potenţial alergen, inclusiv materialele sintetice, recomandând scutece din bumbac, adică înlocuirea pampersului sintetic şi puternic chimicalizat cu scutece din materiale naturale. Vestea cea buna este că există scutece textile moderne cu interiorul din bumbac, scutece tradiţionale (pelinci) sau tip prefold din bumbac organic sau scutece fitted din materiale naturale precum bumbacul, bambusul sau cânepa.

Totuşi, dacă bebeluşul nu are o reacţie specială la orice material sintetic care îi atinge pielea, evitarea lor totală este exagerată. Mulţi părinţi ne-au asigurat că materialele folosite la fabricarea scutecelor textile pe interior (microfleece sau suede) sunt absolut ok, ba chiar au un rol foarte important, de a ţine umezeala la distanţă de pielicica bebeluşului, spre deosebire de materialele naturale care țin umezeala în ele şi care, în unele cazuri, chiar au înrăutăţit situaţia.

Puteți așadar să încercați ambele tipuri de materiale și să observați cu care din ele se simte mai bine copilul. În cazul în care erupţiile apar pe fese sau inghinal, trebuie observat dacă acestea se comportă diferit sub scutec (datorită umezelii) faţă de celelalte leziuni situate în alte zone ale corpului. De asemenea este foarte important ca elasticul scutecului sa nu irite o zonă afectată pentru a nu cauza leziuni ale pielii şi posibilitatea infectării.

În mod cert, înlocuirea scutecelor de unică folosinţă cu cele textile poate fi benefică, măcar prin prisma folosirii în zona intimă a bebeluşului a unor materiale curate, fără adaos de alte substanţe ale căror efecte pe termen lung nu le poate garanta nimeni.