WAHM – Interviu revista Elle

În urmă cu ceva timp am acordat un interviu revistei Elle despre cum e să fii WAHM (work at home mom). Câteva dintre răspunsuri au apărut în cadrul articolului Mamele cu două joburi (care poate fi citit integral în ediţia tipărită din iulie 2014). Pentru fanii noştri iată interviul în întregime. Mulţumim Alina Băisan!

Cu ce te ocupai înainte să devii mamă?

Înainte de a deveni mamă am avut un job de vis: am lucrat într-o galerie de arta ieşeană. A fost o perioada minunată din viaţa mea. Acolo am trecut prin de toate, de la lucrul în atelier (pictură pe sticlă şi mozaic) – deci realizarea efectivă a obiectelor de artă, până la relaţia directă cu clienţii, vânzare şi gestiune.

Din păcate tocmai venise criza şi firma s-a închis. Însă experienţa acumulată acolo mi-a dat încrederea că şi eu aş putea face ceva pe cont propriu, după care am avut curajul să visez, să caut acel domeniu care mi s-ar potrivi şi apoi chiar să pornesc propria afacere.

Cum te-ai decis să devii mămică antreprenoare? Povesteşte-mi şi de colaborarea cu MamaRo, cum v-aţi întâlnit, cum aţi decis să colaboraţi etc?

Întotdeauna mi-am dorit să fac eu ceva, să fiu “propriul meu şef”, să am propria afacere. Acest gând cred că nu m-a părăsit niciodată. Şi astfel, la momentul potrivit s-a ivit şi oportunitatea. De scutece textile / lavabile / refolosibile am auzit “târziu”, când copilul meu avea deja 10 luni. Am primit cadou 3 bucăţi pe care le utilizam când şi când, pentru că oricum nu-mi ajungeau decât pentru 3 schimburi după care le spălam şi aşteptam să se usuce ca să le folosesc iarăşi.

Mi-a placut însă faptul că nu mai cheltuiam atât de mult, că nu mai aruncam banii la tomberon. Aşa că în scurt timp m-am documentat bine pe acest subiect şi mi-am comandat cam toate modelele ce se găseau pe piaţă la acel moment. Pentru “siguranţă”, la ieşirile afară sau noaptea, mai puneam şi câte un pampers, însă momentul decisiv, când am trecut exclusiv pe scutece textile, a fost când baieţelul a facut o infecţie urâtă cu candida ce a necesitat o lună de tratament.

Atunci am înţeles că sănătatea e pe primul plan şi nu e doar o chestiune de alegere între două tipuri de scutece pe criterii de comoditate sau de preţ. Având mărci şi tipuri diferite şi folosindu-le intens, am început să le descopăr diferenţele şi să am preferinţe. Vroiam mereu să mai încerc şi alte modele. Nu după mult timp mi-am dat seama că aş putea chiar eu să-mi creez propriile scutece. Atât de tare mi-a încolţit ideea aceasta în minte încât m-am hotărât să creez eu scutecul perfect! Acum râd de acea pornire, dar chiar aşa a fost. Am căutat pe net materiale, am scos tipare şi chiar m-am apucat de cusut.

Noroc că mi-am dat seama destul de repede că nu e chiar atât de simplu. Tocmai o cunoscusem pe Rodica (MamaRo) în mediul online şi am comandat şi de la ea un scutecel. Discutând despre materiale şi croitorie ne-am împrietenit repede, iar scutecul pe care mi l-a trimis m-a impresionat din prima. Nu-mi imaginam că un scutec handmade poate arăta şi poate fi la fel de bun ca unul de mare firmă. Îl mai am şi acum, îl folosesc şi-mi place enorm. Cred că aşa a fost destinul.

De atunci suntem cele mai bune prietene, vorbim zilnic şi ne sfătuim în toate. Ea se ocupă de producţie, iar eu de magazin, dar practic facem totul împreună. Cam în acelaşi timp am contactat-o şi pe Ioana, cu gândul să comand şi de la ea. Mi-a spus că nu se mai ocupă cu scutecele, ci cu decoraţiuni florale, şi că o încurcă toate lucrurile rămase. Ştiindu-mă pasionată de scutece (deja îmi făcusem blogul Scutece textile) mi-a propus chiar ea să preiau eu toata treaba, spre fericirea mea, evident.

Aşa a luat naştere mica mea afacere, coincizând şi cu momentul naşterii celui de-al doilea copil. 🙂 Cât despre începutul “târziu” al folosirii suctecelor textile cu primul copil la 10 luni, e un fel de a spune, pentru că le-a folosit până la 3 ani, şi acum şi frăţiorul lui care în prezent are 2 ani, aşa că banii investiţi în ele au fost doar o mică parte din cât aş fi cheltuit pe scutece de unică folosinţă.

Cât ai investit în afacere iniţial?

Pot spune că nu mare lucru. Am luat de la Ioana scutecele cusute rămase în stoc, altele doar croite, câteva absorbante intime din bumbac şi câteva materiale, totul în valoare de câteva sute de lei. Cu timpul le-am valorificat, recuperând astfel toţi banii. De la Rodica, la fel, luam câteva scutece, le vindeam şi cu banii obţinuţi luam altele.

Profitul a fost mereu reinvestit în afacere pentru că ştiam că doar aşa putem creşte. Aşa că în aceşti 2 ani nu prea ne-am bucurat de mare câştig, nici eu, nici Rodica. Ea a pornit de la o singură maşină de cusut şi un surfilator destul de vechi. Dar cu timpul a reuşit să îşi cumpere altele, să-şi doteze un mic atelier unde lucrează acum împreuna cu alte câteva mămici, a investit în stofe şi materiale de calitate, practic a pus producţia pe picioare.

Pe partea astălaltă, eu am investit în imagine, branding, publicitate şi marketing, precum şi în extinderea gamei de produse. Anul acesta, cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Scutecelor Textile (28 aprilie – 4 mai 2014), am lansat oficial şi saitul scutecele.ro, Scutecele fiind distribuitorul autorizat al produselor MamaRo în Romania.

Am organizat şi un eveniment special la Iaşi, o prezentare pentru mămici şi viitoare mămici, cu sponsori, concursuri, tombole şi surprize. Acolo participanţii au aflat ce calităti trebuie să aibă un scutec bun, când apare eritemul fesier (iritatia de scutec) şi cum poate fi tratat sau evitat, ce substanţe conţin scutecele din supermarket şi cât de periculoase pot fi, de câte scutece textile e nevoie şi care sunt costurile reale, modalitaţi de spălare şi întreţinere, experienţe de folosire de la alte mămici.

Am pus accentul pe cât de important este pentru sănătatea bebeluşului să folosim produse naturale, pe mediul în care vor trăi copiii noştri şi de asemenea pe economia făcuta cu aceste produse. Deci cu siguranţă a fost o întâlnire interesantă şi captivantă.

Cum reuşiţi să vindeţi un produs făcut în România facând faţă produselor concurente din străinatate?

Fiecare produs are clientul sau. Concurenţa nu este o piedică, ci de multe ori un stimulent. Într-adevăr, în România există acum o gamă largă de mărci şi modele de scutece, cu preţuri ce merg şi peste 100 lei.

Avantajele noastre sunt că am reuşit să menţinem preţurile la un nivel accesibil (69 lei), astfel încât oricine îşi poate permite să le încerce, iar pachetele de scutece beneficiază şi de reduceri. Avem cea mai mare paletă de culori (în jur de 20), plus scutecele cu imprimeuri. Toate sunt atât de drăgălaşe încât e imposibil să nu-ţi placă ceva.

Mai avem şi marele avantaj al elasticului reglabil de la picioruşe (majoritatea celorlalte mărci având sistemul de reglare a mărimii cu capse). Asta înseamnă că scutecul se poate strânge sau lărgi pentru a se potrivi perfect fiecărui bebeluş, indiferent de vârstă sau greutate, în orice perioadă a dezvoltării sale. Nu în ultimul rând, oferim clienţilor produse de calitate.

Toate materialele sunt comandate din străinătate de la producători de renume, iar atenţia şi migala cu care sunt cusute îmi dau siguranţa că pot oferi clienţilor noştri acel scutec perfect şi de încredere pe care am vistat să-l fac.

Totul este prezentat atractiv, pe un sait ultramodern şi adaptabil, astfel încât mămicile pot comanda uşor de pe orice dispozitiv conectat la net, se pot informa citind articolele din blog legate de tot ce înseamnă perioada de scuteceală (0-3 ani), astfel încât timpul petrecut pe sait şi shoppingul online sunt o plăcere.

Care e partea grea atunci când lucrezi de acasă şi mai ai şi doi copii de crescut? Cât timp aloci afacerii şi mai ales când?

Aceasta este cea mai bună întrebare! Uneori nici eu nu ştiu cum reusesc să fac faţă. E ca şi cum ai fi la serviciu cu copiii după tine şi cu treburile casei pe deasupra. Cel mai greu este că lucrurile nu sunt delimintate, ci se suprapun atât ca timp cat şi ca spaţiu. Evident prioritatea numărul 1 sunt copiii, activităţile lor, joaca, mâncarea, somnul, şi trebuie să te dedici lor tot timpul, pentru că eşti mamă non-stop, nu cu program. Pe planul doi este munca.

Dacă pot îi implic şi pe cei mici: facem împreună pachetele, ieşim la plimbare până la poştă etc. Îmbinăm plăcutul cu utilul. Apoi cât ei dorm mai am un răgaz când mă concentrez pe lucrurile care necesită mai multă atenţie, în general de redactare. Am făcut şi multe sacrificii, mai ales nopţi nedormite care la un moment dat şi-au spus cuvântul, dar pe parcurs am învăţat să mă organizez în aşa fel încât să pot acorda timpul necesar fiecărei activităţi.

Acum îmi fac săptămânal timp şi pentru mine, pentru odihnă, relaxare sau alte activităţi. Ce m-a motivat când simţeam că nu mai pot, au fost tocmai realizările profesionale. Adică mă gândeam că dacă în ciuda tuturor greutăţilor am reuşit să fac câte am făcut, atunci cu siguranţă că sunt o femeie puternică!

Cât de important e sprijinul tatălui atunci când o mamă vrea să înceapă să lucreze de acasă? Cum a fost în cazul tău?

Ah, este esenţial! Fie că se joacă cu copiii, fie că face cumpărăturile, fie că te ajută cu ceva prin casă sau doar ţine totul sub control şi te mai lasă sa dormi o jumătate de oră, acel lucru aparent mărunt conteaza enorm. Când eşti prinsă cu atâtea, chiar şi o simplă vorbă bună îţi poate da din nou aripi. Deci, categoric, orice sprijin contează!